Crafter: Cornelia Voiculescu
În pragul primului război mondial, Gabriel Bagradian, ofițer devotat armatei otomane și înstrăinat de propriile origini armene, întoarce armele împotriva imperiului și organizează o mișcare de rezistență pe cât de curajoasă, pe atât de periculoasă, creând o fortăreață pe celebrul munte biblic al profetului Moise, Musa Dagh.
Este anul 1915, al doilea an al Primului Război Mondial, iar Imperiul Otoman este zguduit de mișcările de eliberare ale popoarelor subjugate. Gabriel Bagradian, ofițer de origini armene în armata otomană, susținător al mișcării reformiste Junii Turci din 1908 și căsătorit cu Juliette, o franțuzoaică cosmopolită este înstrăinat de propriile origini Contrariat de întârzierea de a fi chemat la arme, alături de camarazii săi, surprinde într-o baie publică o discuție între doi oficiali importanți despre “problema armeană.”
Este debutul sângerosului exod forțat al armenilor către lagăre asemănătoare temutelor pogromuri rusești, într-o încercare disperată a imperiului de a înlătura posibile elemente de anarhie.
Pe măsură ce pașapoartele armenilor sunt confiscare iar veștile despre primele deportări încep să apară, Bagradian ia decizia radicală de a se întoarce în satul său de baștină de pe coasta Mediteranei, Alepo Vilayet, acum provincia Hatay din sudul Turciei, organizând o mișcare de rezistență pe muntele biblic Musa Dagh, unde comunitatea va construi o fortăreață.
Aici, în acest tărâm la granița între mit și realitate, începe epopeea tragică a redescoperirii unei identități de mult pierdute a ofițerului armean.
În această enclavă, înconjurată de stânci, Werfel reușește să surprindă impecabil atmosfera de trib asemănător comunei primitive cu ritualuri, angoase și personaje puternic conturate.
Îl descoperim pe Ter Haigasun, preotul satului și simbolul unei civilizații armene precreștine, pline de mister, care va juca un rol crucial în convingerea sătenilor de a părăsi satul și de a se refugia în munți.
Privim reconectarea lui Bagradian cu propriul popor care are ca preț îndepărtarea de Juliette și începerea unei aventuri pasionale a acesteia cu Gonzaque Maris, un jurnalist greco-american.
Asistăm la rivalitatea dintre tată și fiu pentru iubirea orfanei Iskuhi, o tânără creștină pentru care Stefan, fiul lui Gabriel, își riscă viața în afara muntelui pentru a-i recupera biblia pierdută.
În dorința de afirmare în fața tatălui, acesta va avea parte de un sfârșit tragic când este descoperit în timpul unei misiuni de recunoaștere și ucis cu brutalitate. Pierderea fiului va fi un moment de cumpănă definitoriu pentru eroul cărții pentru ca apoi să pornească lupte de gherilă pentru a crea haos în rândurile armatei turce.
Cele 40 de zile de rezistență ale micii comunități armene, număr biblic al zilelor petrecute în pustiu de Isus Hristos, aduc aminte în egală măsură de temerarii spartani și bătălia de la Termopile, armenii reușind să captureze chiar două tunuri și să forțeze soldații turci spre retragere.
Totuși, teribilii saptiehi reușesc în cele din urmă să asedieze muntele și să pună stăpânire pe proviziile și animalele refugiaților.
De un dramatism impresionant este scena îndemnului lui Oskanian, învățătorul satului, care organizează un cult al sinuciderii în masă, în mijlocul focului infernal, știută fiind cruzimea represaliilor armatei otomane.
Izbăvirea comunității vine dinspre mare, când nava franceză de război Guichen, otomanii se retrag iar sătenii sunt salvați.
Gestul lui Bagradian de a se întoarce pe munte după ce reușește să le îmbarce în siguranță pe Juliette și Iskuhi este ca o chemare a străbunilor.
Cum se termină povestea lui însă, vă voi lăsa pe voi să descoperiți…
Trilogia lui Werfel se citește pe nerăsuflate și își merită locul în top 10 al celor mai bune romane istorice din toate timpurile, fiind în egală măsură o operă literară de geniu despre identitate și sacrificiu, cât și un document prețios al unui genocid lăsat în urmă de memoria colectivă de ororile celui de-al Doilea Război Mondial.
Romanul lui Werfel se remarcă și prin documentarea extrem de riguroasă, fiind supus cenzurii ani la rând, inclusiv în Germania nazistă.
Capodopera lui Franz Werfel a adus în atenția lumii primul holocaust al secolului XX, pus în umbră de cel al celui de-al Doilea Război Mondial asupra poporului armean, în urma căruia și-au pierdut viața peste un milion și jumătate de oameni.
Despre umbrele de care uneori uităm, în romanul incomod și captivant Cele 40 de zile pe Musa Dagh!
